Luna noiembrie… friguroasa, ploiasa, cu temperaturi ce scad des pana aproape de 0 grade Celsius, intr-un cuvant “urat”, dar este ultima luna din an in care se mai poate practica aceasta minunata pasiune in conditii cat de cat decente.
Pentru o astfel de partida e nevoie o pregatire temeinica din toate punctele de vedere. E nevoie de un echipament adecvat, de o nada diferita, de mult curaj și nu in ultimul rand de o locatie potrivita. In ultimii ani am avut ocazia sa particip la astfel de sesiuni de pescuit, iar daca incerc sa imi amintesc ieșirile din aceasta luna, imi vin in minte doua partide mai deosebite.
Alaszka pe timp de ploaie
Prima am facut-o alaturi de prietenul meu Zoli, pe o locatie bine cunoscuta de catre majoritatea pescarilor din vestul tarii și anume Palic – Serbia. De acasa am pornit pe o vreme ploioasa care ne-a insotit de-a lungul intregii partide. Ajunși pe balta, vedem ca doar 6 pontoane sunt ocupate din totalul de 18 și toate in partea de lac cu apa adanca. Noi aveam rezervate pontoanele undeva de la mijocul baltii, spre apa mica și decidem sa ocupam amândoi același ponton, 16. Nu aveam vecini in imediata apropiere ceea ce ne-a permis sa ne impraștiem monturile pe o suprafata intinsa. Chiar daca nu este posibila lansarea monturii la o distanta mai mare de 60 de metrii de la mal, (balta fiind impartita pe din doua de un cablu pe toata lungimea acesteia), regulamentul interior al baltii permite plantatul cu navomodele, iar peștele este obișnuit sa se hraneasca de pe “mușuroi” de nada. Deși cu o densitate buna de pește, nu sunt rare sunt situatiile cand acesta refuza sa se hraneasca.
Deschizatorul de drum 12,5kg
La partida noastra ploaia ne-a însotit pe toata durata celor 72 de ore, iar informatiile culese de pe celelalte standuri nu erau deloc bune. Restul echipelor erau pe balta deja de cateva zile dar nu reușisera sa captureze nimic deosebit. Noi urma sa testam niște boiliesuri noi. Urma sa le comparam cu boiliesurile cu care mergeam de obicei la concursuri și care ne-au adus nu de putine ori rezultate remarcabile. Perioada fiind undeva pe la jumatatea lunii, frigul se instalase deja de ceva vreme, iar temperatura apei scazuse considerabil, drept urmare metabolismul peștilor incetinise. Așa ca ne-am hotarat sa nadim putin dar concentrat. Totuși, incercand sa facem selectia peștilor inca de la inceputul partidei, am optat sa nadim și sa pescuim doar cu boilies-uri tari de 16 mm și solubile de 20 mm. Bilele pe care le testam mai aveau doua sesiuni in prealabil pe o alta locatie, unde au reușit sa puncteze doar exemplare mari, de peste 10 kg. Aici, la Palic, aveam șansa sa ne convingem daca am reușit sa facem o combinatie de fainuri pentru pește mare. La partidele precedente am punctat cu aceste boiliesuri un numar mai mic de pești decat cu cele care pescuiam de obicei in concursuri, in schimb ne-au oferit adevaratele trofee.
Captura partidei 18 kg
Revenind la partida, tin sa spun ca monturile au jucat un rol important in rezultatul final. Acest lucru a fost evident a doua zi, cand am trecut la monturi de finete, adica fir moale fara camașa de 15 lb cu carlig nr. 8 teflonat. Pe firul de par un singur boilies de 15 mm, iar pe langa cateva boiliesuri taiate in doua și puse pe fir solubil (montura floricica, o montura prezentata intr-un numar anterior, ideala pentru pescuitul la distante mici și medii). Montura lansata izolat de patul de nada a inceput sa aduca primii crapi adevarati și a continuat sa o faca pana in ultima dimineata. Spre deosebire de restul echipelor, am reușit cu aceasta metoda sa capturam mai multi crapi sariti de 10 kg, cel mai mare avand 18 kg.
Testul a reușit, din nou boiliesul conceput de noi a prins doar pește mare, dar tot mai putin decat boiliesurile deja consacrate. Diferenta dintre noi și restul echipelor care nu au prins pești așa mari și atât de multi putea sa tina de mai multe aspecte: locul, nada, monturile, prezentarea, localizarea etc… dar noua ne place sa credem ca a facut-o abordarea potrivita pentru aceasta perioada a anului.
A doua partida de care imi amintesc cu placer, a fost aproximativ in aceeași perioada, doar ca intr-un an diferit și se aseamana cu prima prin urmatoarele aspecte: ploaie și frig.
Crapul pacalit la... castana 18,5 kg
De aceasta data ma aflu in compania a mai multor prieteni cu care ne hotaram sa facem o partida pe o balta putin cunoscuta din Ungaria. Alaszka este o fosta balastiera de nisip cu maluri într-atat de abrupte, incat proprietarii au fost nevoiti sa escaveze pentru a face standuri, iar pe margine au turnat o centura de beton pentru a nu se surpa malul. Adancimea pornește de la mal brusc cu 2-3 metri și ajunge in mijloc la 11 metri. Apa este limpede, ceea ce îti ofera o senzatie deosebita, vazand cum peștele se apropie din adancimi catre minciog. Densitatea peștilor de talie mica și medie este mai mult decat decenta, dar sunt și cateva exemplare populate din Tisa de peste 15 kg, care iti ofera dril-uri palpitante.
Gazdele au fost foarte primitoare și binevoitoare și ne-au ajutat cu sfaturi legate de nada și zone fierbinti. In mod sigur știu sa iși primeasca musafirii.
Pe zona in care urma noi sa pescuim balta se ingusta intr-atat incat ne permitea naditul din mana de pe malul opus, un mal abrupt care trebuia coborat cu mare atentie printre copaci. Prin urmare puteam sa facem un nadit precis, direct pe zona ce urma sa fie pescuita. Apa la mal avea 4 metri și noi speram ca peștii sa se simta in siguranta acolo deoarece pescuitul era impracticabil din acele locuri, iar liniștea era la ea acasa. De aceasta data am optat pentru naditul cu pelete de diferite dimensiuni, cu diferiti timpi de dizolvare, creeate special pentru apa rece și pentru niște boiliesuri proaspat rulate dintr-un birdfood la care i-am adaugat în partea lichida ceva betaina, aminoacizi, putin CSL și aroma de castana. Reușind sa nadesc exact deasupra monturii direct de pe mal, nu a fost nevoie de folosirea elementelor PVA.
Peste zi am fost deranjati doar de cativa ciortani, in rest nimic deosebit. Dar situatia avea sa se schimbe la venirea noptii cand au inceput sa se hraneasca și peștii mari. Fiecare din noi a reușit sa captureze cate un exemplar notabil, insa soarta face ca celui mai mare crap din acea partida sa-i placa boiliesurile cu aroma de… castana. Mai avem nevoie și de putin noroc in acest sport pentru a putea deveni o pasiune.
Un cerc de 14 kg
In orele care au urmat, am mai reușit sa punem pe saltea cateva exemplare, dar nici unul dintre noi nu a reușit sa-și depașeasca performanta din noaptea precedenta. Aceasta partida a fost una tipica pentru ultima luna din toamna, cu pește putin și dificil de pacalit. Din nou am fost nevoit sa apelez la monturi de finete, cu fire de forfac fara camașa, de 15 lb și carlige numarul 6 și 8 ca sa pot pacalii crapii care, sa nu uitam, nu se mai hranesc cu aceeași intensitate cu care o fac primavara sau vara. Un alt factor important, zic eu, a constat in camuflarea cat mai buna a monturilor, de la inaintaș și pana la carlig, tinand cont de limpezimea apei. Folosind la forfacuri fire care imita culoarea substratului sau fluorocarbon care are proprietatea de a fi invizibil in apa, am reușit sa pacalim cativa crapi in plus, printre care și trofeul partidei, un salbatic comun de Tisa de 18,5 kg care s-a luptat timp de 30 minute in apa și a continuat in timpul ședintei foto.
Cateva sfaturi referitore la partidele de pescuit din luna noiembrie ar fi: echipamentul gros și impermeabil, neaparat necesar, haine de schimb uscate, sac de dormit de 5 sezoane, winter skin pentru cort.
Legat strict de pescuit amintim: finetea monturilor, camuflarea acestora, nada mai putina decat in sezonul cald, in schimb nadit concentrat și folosirea elementelor solubile. Toti aceștia sunt factori de care merita sa tinem cont cand pregatim o partida de pescuit in luna noiembrie. Fir intins!