Pescuitul crapilor in maluri

In perioada depunerii icrelor crapul este preocupat si de alte lucruri nu numai de hrana, iar din acesta cauza devine si mai dificil de capturat. Depunerea icrelor are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge o temperatura constanta de peste 10 grade Celsius, perioada aproximativa fiind aprilie – mai, cand o crapoaica matura poate avea o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta.

Locul de depunere este de regula o intinsura creata de cresterea apelor din primavara, dar si in apropierea malurilor, mai ales daca malul este impanzit de stuf. In general cauta o zona cu ape mici si mai calde, bogate in cu vegetatie. Alevinii, in functie de temperatura apei, eclozeaza intre 5 – 10 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire mai activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. Perioada de depunere a icrelor, de la momentul cand crapul intra la „bataie”, poate dura pana la 10 zile, in functie de conditile atmosferice.

Iata cateva partide de pescuit desfasurate in astfel de conditii, anumite tehnici, monturi si nade folosite de mine cu succes.

In primul rand, cred ca cel mai important aspect devine alegerea locului, iar asta mai mult ca oricand. Nu va fie teama sa abordati zona malurilor, chiar daca este vorba sa plasati montura la marginea stufului din imediata vecinatatea a standului. Una din partidele mele a avut loc pe lacul Sisterea, unde, din „fericire”, am prins chiar perioada de depunere a icrelor.

Si spun din fericire pentru ca daca nu m-as fi confruntat cu aceasta problema, poate nu ma gandeam sa pescuiesc vreodata la 2-3 metri de varful lansetelor. O cauza importanta care m-a facut sa procedez astel a constituit-o feedback-ul general al pescarilor care se aflau pe balta deja de cateva zile. Facand aici o paranteza, este foarte important, daca exista posibilitatea, ca in momentul sosirii pe balta sa culegeti informatii cat mai recente de la alti pescari, paznici sau administratori, legate de frecventa trasaturilor sau zonele unde acestea s-au produs.

In momentul in care am ajuns pe balta, partenerul meu aflat deja de ceva vreme la pescuit, Zoli, chiar se mutase pe un loc cu apa mare, in zona digului. A luat decizia de a se mute de la apa mica pentru ca in 48 de ore, de cand s-a apucat sa pescuiasca, a avut o singura prezentare. In schimb, pe apa adanca se mai prindea cate un exemplar. Vestile venite de la restul pescarilor erau in general negative, pe balta reusind sa se captureze nu mai mult de 5-6 crapi in ultimele 48 de ore.

Pregatit initial pentru un pescuit pe apa mica, cu mult groundbait, micropelete, partyblend (mix de seminte marunte) si boiliesuri nu mai mari de 16 mm, vestea ca ne mutam pe apa adanca m-a descurajat putin. Am rumegat aproximativ o ora la cum sa incep partida, mai ales ca zona era destul de inghesuita pentru doi pescari. Locul nu imi era strain, fapt ce m-a facut sa „atac” cu doua lansete digul de beton, astfel incat sa-i las suficient spatiu si lui Zoli pentru alte doua monturi. Al treilea bat l-am aruncat la interceptie, spre centrul lacului, unde nu prea sunt structuri. La carlig, imediat langa momeala, am pus jumatati de boilies trase pe banda solubila sau micropelete plus bucati de boiliesuri in saculeti solubili inmuiati in dip.

Lipsa de incredere aparuta din cauza locului trebuia combatuta cumva, asa ca am decis sa fac perfect tot ce depindea de mine perfect. Initial am inceput cu monturi de finete. Am folosit doar monturi culisante, iar ca forfacuri inspiratia mi-a “sioptit” sa folosesc Withypool si diverse forme de combi-rig-uri la care folosisem fire suple in combinatie cu fuorocarbon si carlige mici. Pe firul de par am tras pop-up simplu, aluna tigrata in combinatie cu porumb artificial sau snowman facut din boiliesuri mici.

In paralel, pe una dintre lansete am testat niste monturi noi, ca mai tarziu sa trec toate cele trei lansete la acest gen de montura, eficacitatea acesteia demonstrandu-se debordanta. In afara ansamblului cu care cautam pestii undeva spre centrul lacului, peste fiecare montura aruncasem si cate 3-4 bulgari formati din groundbait si micropelete de cabula, combinate cu boiliesuri si seminte.

Pe langa asta, profitand de distanta mica fata de mal, fiecarei monturi i-am atasat saculeti solubili de dimensiuni considerabile. In prima noapte singurii crapi scosi au fost la cele doua lansete amplasate in dig. Din pacate, lucrurile aveau sa se schimbe radical, iar asta pentru ca a doua zi, pe standul de visavi s-au schimbat echipele de pescari. Cei veniti recent, contrar sfaturilor primite, s-au hotarat sa faca o nadire masiva, fapt ce a dus la nicio prezentare venita din zona digului in urmatoarele 48 de ore.

Fara nicio prezentare la a treia lanseta aruncata izolat, am inceput sa nadesc cu cativa pumni de boilies stuful din imediata apropiere a standului, urmand ca dupa aproximativ 20 de ore de la primul boilies aruncat acolo sa amplasesz si montura. Un Withypool combinat cu  Bungee Rig, pe care am pus un pop-up de 15 mm cu aroma de cocos. Intr-o ora a si venit prima prezentare, un crap de 3-4 kilograme, care mi-a dat incredere in acel loc si in strategia folosita. Urmatoarele doua nopti am avut prezentari constant, cate 3-4 pe noapte si, contrar asteptarilor, aveam una-doua chiar si pe timpul zilei.

Pestii nu erau foarte mari, de la 3 pana la 8,5 kilograme, dar, spre deosebire de restul pescarilor aflati pe balta, aveam pesti prinsi constant. Am continuat sa pun montura de fiecare data la buza stufului, sau la cel mult 50 de centimetri in fata acestuia. Drilurile erau salbatice, pestii plecand din apropierea malului cu cate 20-30 de metri de fir de pe tamburi pana sa-i intep, iar pentru a-i obosi, drilul era destul de lung si palpitant. Totul a culminat in ultima noapte cand buza stufului a produs nu mai putin de 8 capturi. In ultima dimineata a reinceput si digul sa produca, ultimii doi crapi ai partidei fiind la acelasi bat.

Concluzile cred ca sunt suficient de elocvente, iar sfatul meu este sa nu temeti sa abordati malurile cu stuf si sa cautati mereu o solutie, care, de cele mai multe ori, s-ar putea sa fie chiar in fata voastra. E suficient sa aveti inspiratie, curaj si incredere.

Un alt factor important care sunt convins ca dus la rezultatul reusit al partidei au fost si noile monturi testate. Pe parcursul partidei si-au dovedit eficacitatea, 80% dintre prezentari fiind la Bungee Rig sub diverse forme.

O alta partida de care imi aduc aminte, desfasurata in aceeasi perioada dar pe alta locatie, a fost cea de pe lacul Tancabesti. Incepusem partida cu monturi de atractie rapida, pentru a vedea prezenta si reactia pestilor, iar dupa ce acestea au confirmat am incercat sa selectez pestii trecand de la Withypool si monturi cu snowman la doua boiliesuri de 24mm cu o distanta de 3-4 centrimetri intre prima „bila” si curbura carligului.

De aceasta data problema nu a constat in prezentarea nadei la nivelul monturii, ci la amplasarea ei precisa. In cazul in care montura era la mai mult de 20 de centrimetri de buza plaurului, nu aveam nicio prezentare. Dupa aceasta partida mi-am dobandit increderea in a pescui in imediata apropierea a unei eventuale structuri, chiar daca apa are o adancime de doar 50 de centimetri.

Abordarea in mal este de luat in seama pe toata durata sezonului si este posibil ca in momentele in care pe balta nu se prinde nimic, aceasta sa fie solutia salvatoare.