Pana în urma cu putin timp, toata experienta mea de pescar la crap includea o harta pe care bifasem mai toate lacurile considerate de referinta pentru aceasta specie. Mai putin unul, Tancabestiul din spate, sau lacul de concurs din complexul Two Lakes-Two Brothers. Aceasta este povestea primei mele sesiuni de pescuit pe acest lac, una pe care n-am s-o uit prea curand.
Suna telefonul si raspund neregulamentar (eram la volan, bineinteles fara hands free-ul montat), dar vorbele de dincolo fac ca acest aspect sa treaca total neobservat. E Catalin, prietenul meu, redactor la prezenta revista, care-mi spune ca a rezervat un ponton la Tancabestiul din spate, balta de concurs, si ca, prin amabilitatea domnului Vlad Parfene, ni se permite sa pescuim cu doua baterii de lansete, pontonul fiind unul foarte lat iar zona de pescuit permisiva. Ochii incep sa-mi luceasca, urma sa pescuiesc pentru prima data pe acest lac, unul dintre cele mai faimoase de pe la noi. Umblu la “cutia cu maimute”, respectiv lada frigorifica, de unde scot 10 kg de boiliesuri congelate imediat dupa rulare, pe care le las la aerisit cateva ore. Urmeaza o rapida sesiune de cumparaturi, dupa care luam azimut soseaua DN1, care nu era, in mod surprinzator, prea aglomerata. Ajungem la complex, salutam gazdele, dupa care mergem pe locul rezervat – pontonul Stanga Gorgan, unul dintre cele mai noi si solide pontoane, dupa spusele lui Catalin. Locul de parcare nu e chiar cel mai fericit, dar reusesc sa las masina astfel incat sa se poata circula, dupa care caram bagajele pe scara ingusta si destul de abrupta, pana pe ponton.
Prima noapte, primul peste mare
Primul meu crap de Tancabesti - exact 16 kg
Punem deoparte chestiile de care nu avem nevoie urgent, montam rodpod-urile si aruncam monturile, dupa care nadim cu cobra cam cate 1 kg de bile fiecare. Eu pescuiam direct in fata, spre mijlocul baltii, in timp ce Catalin a ales golful din stanga, unde urma sa incerce sa intercepteze ceva crapi veniti spre adapostul peretelui de stuf. Pescuit exclusiv la boiliesuri de fund, tari, care au la baza un fishmeal bogat in betaina si pudra de GLM. Eu folosesc si pungi de PVA de distanta, umplute cu boiliesuri sfaramate si diverse tipuri de pelete, pentru a nadi la punct fix pe fiecare montura. Stiam din lecturi si povestiri ca aici nu merge cu fineturi, asa ca aveam monturi cu carlige destul de sanatoase, nr. 4 sau chiar 2, pe forface cu fir de 25 lb si monturi cu plumb pierdut sau elicopter. In fine, cu toate lansetele pe pozitie, desfacem paturile si apoi punem apa la fiert pentru un ceai fierbinte, una dintre placerile nostre comune la pescuit, alaturi de postul Radio Romania Cultural si de piesele de teatru radiofonic. Trec vreo doua ore, se lasa seara rece si incepem sa cautam haine mai groase.
Boiliesuri proaspat scoase de la congelator
Ca sa ne mai incalzim, mai facem o tura de nadire cu cobra, stiam tot din povestiri ca Tancabestiul e genul de lac unde nu exista fenomenul de supranadire, astfel ca nu ne facem probleme ca e prea multa mancare in apa. Instalam si paturile la adapostul celor doi pereti laterali, desfacem sacii de dormit si-i acoperim cu paturile impermeabile. Din punct de vedere organizatoric, eram in grafic. Mai ramanea ca si pescuitul sa decurga conform reputatiei locului. Pe fondul placut al postului de radio amintit, savuram ceaiul fierbinte si senvisurile ramase in punga, dupa care aranjam putin bagajele pe ponton si ne bagam la orizontala. Uneori, mai ales atunci cand pestele nu trage, noptile petrecute pe patul de pescuit, sub cerul liber, sunt unele dintre cele mai placute, cu somn lung si odihnitor. Spre confortul nostru psihic, speram insa ca de data aceasta sa avem parte de mai putina odihna si mai multa actiune. Incep sa apara si sobolanii, vin de pe mal pe scara de metal si cauta resturi de mancare pe ponton. La ce mirosuri emana boiliesurile si peletele noastre, nicio vietate dotata cu nas n-ar ramane indiferenta. Se lasa noaptea, si o alta specie decat cea vizata de noi isi face simtita prezenta. Doua hapaituri sanatoase, urmate de o lovitura puternica cu coada, demasca intrusul nocturn. Sar din pat ca ars si-i spun lui Catalin: “somn mare!”, iar el, crescut pe Dunare si Prut, imi confirma.
Primul meu crap de Tancabesti - exact 16 kg
Se stie ca Tancabestiul are cateva exemplare se somn de peste 50 kg, iar ritualul acestuia de hranire este extrem de spectaculos, mai ales daca locuiesti pe ponton, direct pe luciul de apa. Amintirile mele din Delta sau de pe malul Prutului, acolo unde am invatat sa pescuiesc, s-au reimprospatat brusc. Nu-mi venea sa cred ca, dupa multa vreme, mai aud somni sarind dupa prada. Atipim dupa miezul noptii si doua piese de teatru radiofonic, dar pe la 3 dimineata ma trezeste statia – pestele lua fir la greu. Sar in papuci, intep si simt peste mare. Drilul dureaza ceva, dar cand pun pestele pe saltea vad ca a meritat din plin – era de doua cifre, si nu cele mai mici dintre ele. Pun cantarul, dupa care-l anunt pe Catalin ca primul meu crap de Tancabesti are fix 16 kg. Se ridica, verifica si ma felicita; asta da botez!
Crapi ca fratii
Monturi sanatoase - carlige nr. 2 si doua bile de 20 mm
Dimineata devreme ma prinde cu o ceasca de cafea fierbinte si inca doi crapi la sac, de 8 si respectiv 9 kg. Asteptam soarele pentru sesiunea foto, tragem cateva cadre si eliberam pestii. In timpul zilei trasaturile s-au rarit, dar continuam sa nadim periodic. Mai lucram niste monturi, mai citim, mai povestim despre proaspat incheiatul World Carp Classic de la Bolsena, concurs la care Catalin face parte din comitetul de organizare si care a fost castigat de o echipa romaneasca. Ne distram copios atunci cand Catalin imi spune ca echipa castigatoare a pescuit exact pe locul pe care am pescuit si noi in primavara, la protocolul la care am fost invitati de organizatori. In lanseta lui Catalin se agata intre timp niste fire care insoteau un crap de 10 kg, care tara dupa el o alta montura cu plumb si cativa metri de monofilament. Se pare ca pana si pe acest lac mai sunt pescari care nu pricep ca folosirea unei monturi care sa-i permita pestelui sa scape de plumb in caz de ruptura e obligatorie. Pestele era destul de slabit, iar gura ii era toata numai o rana. Apelam la dezinfectant si solutie cu antibiotic, tratam si leziunile datorate unor solzi lipsa si-l eliberam. Cu putin noroc, se va face bine in cateva saptamani.
Portret de grup cu 3 crapi de 12 kg fiecare
Profitam de soarele foarte placut de octombrie si pregatim un platou cu branzeturi frantuzesti, struguri dulci de masa si o sticla de vin rosu made in Italy, adus de la Bolsena – una dintre micile placeri ale pescarului la crap. Seara imi mai aduce doi pesti de 7 si respectiv 8 kg, niste ciortani pentru Tancabesti, dar bineveniti pentru a intretine atmosfera si ritmul prezentarilor. Pe inserat mai fac o nadire serioasa, doar cu boiliesuri, si “trantesc” o cana uriasa plina cu cafea, pregatiri pentru o noapte pe care o doream plina de actiune. Beau singur, cafeaua e una dintre chestiile la care n-am reusit sa-l convertesc si pe Catalin; el prefera ceaiul in orice conditii.
Dupa nici doua ore de la nadire, incepe recitalul nocturn al avertizorilor, acompaniat uneori de zgomotele somnilor iesiti la vanatoare. La un moment dat, o hapaiala uriasa se aude exact de sub paturile noastre, de sub ponton. Tresarim, somnii astia n-au niciun pic de respect pentru somnul altora. Aprind lanterna, vad ca si sobolanii au iesit la masa, asa ca aplic o tactica ce nu da gres, de obicei. Iau o mana de porumb, cateva boileisuri sfaramate si niste pelete si fac cu ele o bariera pe toata latimea pontonului, chiar acolo unde se termina scara de metal. Le dau de lucru si de mancare departe de gentile noastre, astfel ca ei nu mai au niciun motiv sa-si lungeasca excursia pana in mijlocul pontonului. Oricum, n-ar fi fost prea linistiti, avand in vedere faptul ca aproape toata noaptea am avut parte de driluri. Crapii poposesc pe salteaua de primire, mai mari sau mai mici, dar toti trecuti de 10 kg. Se pare ca am reusit sa-i convingem cu boiliesurile noastre, in conditiile in care Vlad Parfene ne spusese mai devreme ca nu se prea prinde pe celelalte locuri, nici macar pe cele renumite, din zona cu plaur. Dimineata ne gaseste cu toate lansetele pe mal, dar si cu 3 pesti pastrati la saci, pentru o poza de grup. Toti trei, ca fratii, in jur de 12 kg.
Final de botez
Finalul perfect de partida - 15 kg
Duminica ne trezim mai tarziu si, dupa un mic dejun copios, hotaram sa nu mai nadim, in speranta ca vom prinde si crapi mai mari, barosanii de 19-20 kg la care viseaza orice pescar. Reusim sa simtim ca este duminica fiindca ne odihnim linistiti – un singur crap de 8 kg ne deranjeaza in jurul pranzului. Pe la ora 14 ne apucam de strans si caram bagajele incet, la deal, pana la masina. Dupa ce terminam cu paturi, mese, scaune si genti, ne apucam de desfacut rodpod-urile. Eu las lansetele pe ponton, cu baitrunner-ul cuplat, si merg la masina cu ultimele doua galeti. In timp ce coboram scara inapoi, unul dintre tamburi incepe sa se invarta serios. Ne bufneste rasul, iar Catalin, care era exact langa lansetele mele, inteapa pestele si apoi imi preda stafeta.
Aduc pestele pe saltea, scot cantarul si constatam ca avem, astfel, parte de un final cat se poate de simpatic al debutului meu pe Tancabesti – un superb exemplar de crap comun, de 15 kg. Strangem ce a mai ramas din echipament si plecam spre restaurantul complexului, cu perspectiva unei combinatii de icre de crap si ciorba de peste in nari. Pe drumul spre casa, incep sa asez pe un loc special in memorie debutul meu pe Tancabesti. Probabil ca multi dintre cei care n-au ajuns niciodata acolo se intreaba de ce accesul e atat de bine controlat si preturile atat de mari.
Aceste lucruri mi-au trecut si mie prin minte, de multe ori, pana la aceasta prima partida. Acum, la plecare, stiu si raspunsurile – la Tancabesti platesti pentru liniste, curatenie, conditii campare si de pescuit, serviciile de room service, toaletele ecologice de pe mal, absenta mucurilor de tigara din iarba, lipsa manelelor date la maxim si a pescarilor la bomba. Nu in ultimul rand, pentru pestii din lac, pentru faptul ca aici poti avea parte de captura vietii sau de cea mai frumoasa partida de pescuit. Daca vi se pare prea putin pentru pretul platit, atunci nu faceti cu siguranta parte din publicul tinta pentru cei care detin astfel de lacuri. Fir intins!